Zilele trecute, la Chişinău a avut loc prima
ediţie a Festivalului de Poezie „Ion Vatamanu sau Dimineaţa Mărului”. Organizat de Uniunea Scriitorilor şi de membri
familiei, acţiunea culturală a reunit scriitori şi cititori din Moldova, România și Ucraina, care au readus în actualitate creaţia regretatului poet.
În cadrul festivalului, a fost inaugurată şi o expoziţie de cărţi şi
manuscrise întitulată „Ion Vatamanu - atât de aproape al pământului.” Au fost
proiectate filme despre viaţa şi activitatea sa şi comunicări ştiinţifice
referitoare la creaţia sa literară.
Fiica poetului, Leontina Vatamanu, care este şi regizoarea
documentarului „Dor de Ion Vatamanu”, spune că toată poezia tatălui său este o
sursă inepuizabilă de creaţie.
Născut la 1 mai 1937 în satul Costiceni şi decedat la 9 august 1993 la Chișinău, poetul,
publicistul şi omul politic Ion Vatamanu a fost un mare luptător pentru eliberarea naţională a românilor basarabeni. Între 1989-1991, împreună cu poeta Leonida Lari asigură conducerea ziarului Glasul, primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova, tipărit în Letonia cu sprijinul Societăţii „Dacia”. „Ce vor scriitorii?”, „Unire, moldoveni!”, „Celor ce pun graiul la vot”, „Un popor de felul nostru”, „Matern la Bucovina” sunt doar câteva dintre poeziile cele mai emblematice ale sale.
publicistul şi omul politic Ion Vatamanu a fost un mare luptător pentru eliberarea naţională a românilor basarabeni. Între 1989-1991, împreună cu poeta Leonida Lari asigură conducerea ziarului Glasul, primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova, tipărit în Letonia cu sprijinul Societăţii „Dacia”. „Ce vor scriitorii?”, „Unire, moldoveni!”, „Celor ce pun graiul la vot”, „Un popor de felul nostru”, „Matern la Bucovina” sunt doar câteva dintre poeziile cele mai emblematice ale sale.
Sursa: jurnal.md
Foto: Radmila
Popovici
Social media