Începând cu secolul XIV, în Țara Moldovei se dezvoltă arhitectura bisericească. Inițial, bisericile au fost construite din lemn, după care se construiesc tot mai multe edificii din piatră, cu influențe bizantine și gotice ce se suprapuneau asupra artei meșteșugarilor și zidarilor autohtoni.
Prima realizare importantă a arhitecturii moldovenești este biserica Mănăstirii Bogdana, construită în timpul domniei lui Bogdan I Întemeietorul (1359-1356). Biserica a servit ca necropolă domnească timp de aproape 100 de ani, fiind și reședință episcopală la începutul secolului XV. În pe vremea lui lui Alexandru cel Bun (1400-1432) arhitectura se dezvoltă, în țară ridicându-se noi lacășe de cult. Apogeul a fost atins în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), când s-a format definitiv stilul arhitectural moldovenesc. Stilul se caracteriza prin planul dreptunghiular sau triconic al bisericilor, supraînălțarea bolților prin suprapunerea arcurilor încrucișate, despărțirea încăperilor prin ziduri groase, decor exterior bogat.
Stefan cel Mare a construit sau a refăcut 26 de biserici și mănăstiri, printre care un loc aparte îl ocupă Mănăstirile Putna și Neamț. Prima a fost gândită ca o noua necropolă domnească și construită între 1466-1469. Prădăciunile efectuate de tătari, polonezi și cazaci au dus însă ruinarea mănăstirii și la refacerea ei completă în sec. XVII. Mănăstirea Neamț a fost inițial ctitorita câteva decenii mai devreme, în timpul lui Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a refăcut-o și a fortificat-o, construind ziduri groase în jurul bisericii, cu 4 turnuri la colt. Cea mai veche ctitorie a marelui voievod ce și-a păstrat forma sa intactă este Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Pătrăuți, construită 1487.
În secolul XVI, Țară Moldovei se dezvoltă un fenomen unic: decorarea bisericilor cu picturile exterioare. Frescele exterioare de o mare măiestrie artistică sunt caracteristice pentru bisericile și mănăstirile din Nordul Moldovei: Voroneț, Moldovița, Sucevița, etc. 8 lăcașuri de cult pictate în exterior au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
După 1538, Țara Moldovei a trecut printr-o perioadă de decădere politica, caracterizată de conflicte interne pentru tron, însoțite întotdeauna de jaf și prădăciuni. Arhitectura decade, iar mănăstirile au început să posede un rol de apărare și refugiu. Între anii 1558-1561, cu ajutorul unor meșteri din Transilvania, Alexandru Lăpușneanu construiește Mănăstirea Slatina. Aceasta a avut turnuri masive la colțuri și un turn de poartă, dotate cu guri de tragere pentru arme. În interior a fost construit un mic palat domnesc în stil renascentist, menit să fie un loc de refugiu pentru domnitor și familia lui. O altă mănăstire-cetate, Sucevița, a fost construită în ultimele decenii ale sec. XVI de familia Movileștilor. Fortificațiile mănăstirii erau printre cele mai puternice în țară, având inclusiv și turnuri de artilerie.
În sec. XVII, stilul moldovenesc este în continuare folosit, inclusiv și pentru ridicarea mănăstirilor fortificate. Între anii 1626-1662 (cu întreruperi) este construită Mănăstirea Bârnova, cu un mic palat domnesc în interior, înconjurată de ziduri de apărare. Un aspect de cetate medievală are Mănăstirea Dragomirna, construită în primele decenii ale veacului al 17-lea. În 1682 este sfințită Mănăstirea Cetățuia, ctitoria voievodului Gheorghe Duca. Fortificațiile, turnurile și bastioanele mănăstirii, precum și palatul situat în interiorul zidurilor de apărare au ajuns,în secolul XIX, în stare de ruină. În anii interbelici mănăstirea a fost reconstruită, astfel încât nu și-a păstrat, din păcate, forma sa originală.
Cea mai importantă realizare a stilului moldovenesc din sec. XVII este biserica Sf. Trei Ierarhi din Iași, ctitorita de Vasile Lupu între 1637-1639. Biserica se remarcă prin bogăția decorului exterior, ce îmbină stilul tradițional moldovenesc cu motivele orientale. În secolul XVIII, odată cu instaurarea regimului fanariot, stilul moldovenesc decade aproape complet. La sfârșitul secolului XVIII - începutul secolului XIX, principalul stil de arhitectură bisericească în Moldova devine stilul neoclasic, ce a fost „importat” din Rusia.
0 Comentarii