Brâncoveanu și influența sa asupra dezvoltării vieții spirituale a românilor

Constantin Brâncoveanu și influenţa 
sa asupra dezvoltării vieţii spirituale a românilor

Viața și martirajul Sfinților Brâncoveni

Viața și martirajul Sfinților Brâncoveni – model de exemplu

pentru toate generațiile neamului nostru.

Anul 2014 a tost declarat de către Sfântul Sinod al Bi­sericii Ortodoxe Române ca An al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în legătură cu împlini­rea a 300 de ani de la sfârşi­tul martiric al domnitorului Constantin Brâncoveanu îm­preună cu cei patru fii ai săi şi ginerele, sfetnicul Ionache.

S-a născut Constantin Brâncoveanu în familia lui Papa şi a Păunei Brâncoveanu în anul 1654, 15 august.

A primit o educaţie şi o instruire aleasă, care l-a ajutat să pătrundă tainele Evanghe­liei. Acest fapt devine evident mai târziu, în numeroasele ctitorii ale sale, în dorinţa de a tipări şi a răspândi scrieri­le Sfintei

Cununia Brâncovenilor cu gloria muceniciei

Cununia Brâncovenilor cu gloria muceniciei

Istoria românilor de la sfârşitul sec. XVII - începutul sec. XVIII este dominată de perso­nalitatea şi realizările domnitorului Constantin Brâncoveanu, ales la tronul Ţării Româneşti în 1688 de sfatul boierilor şi mitropolitul Teodosie. Strălucit politician, diplomat şi om de cultură, Brâncoveanu a desfăşurat „o politică de cumpă­tare, dar practică, puţin strălucitoare, dar foarte folositoare”. Domnia de peste un sfert de veac a lui Brâncoveanu a fost caracterizată ca una din cele mai înfloritoare pentru cultura românească, el fiind ultimul domnitor român care a reuşit să se menţină pe tron atâta timp.

Epoca sa a lansat un nou stil artistic - cel brâncovenesc. Acest domnitor s-a făcut cunoscut ca ctitor de mănăstiri bogat înzestra­te - Hurezu, Brâncoveni, Sfântul Gheorghe Nou. Sub domnia lui a fost refăcută Curtea Veche din Bucureşti şi fondate noi aşeză­minte la Făgăraş, Ocna, Sibiu etc. A construit palatele de la Potlogi şi Mogoşoaia, unde arhitectura muntenească se combină armo­nios cu influenţe renascentiste. Cu sprijinul mitropolitului Antin Ivireanul, voievodul muntean a deschis tipografii la Buzău, Bucureşti, Târgovişte, Snagov, Râmnic, unde s-au tipărit 42 titluri de carte în limba greacă şi 39 în limba română.